Please give me a vote :D

Buna! Nu stiu daca stiti, dar m-am inscris la un concurs, pe blogul the gift of passion, si daca puteti, sau vreti, ati vrea sa ma votati? Desigur, doar daca va place ce am scris si vi se pare bun, si nu, nu va oblig, aveti liber arbitru. Va pup pe toti si sa stiti ca postez imediat capitolul 14.
                                                                                    xoxo, Alexandra

Capitolul 14- Break my heart

              Ritmul muzicii imi pulsa in cap, iar volumul era asurzitor. Incep sa cred ca acest loc nu a fost o alegere prea buna, dar se pare ca Paul nu putea fi refuzat, mai ales cand facea fata de catelus fara adapost, care semana al naibii de bine cu a Angelei.
              Ma simteam totusi ca si cum afara ar fi plouat cu nicovale si eu mi-as fi uitat umbrela acasa. Ian statea langa mine, fiind foarte relaxat, iar Paul dansa cat il tineau picioarele impreuna cu sotia lui. Maine urma sa avem sedinta foto, si de aceea domnul ,,Hai sa ne relaxam un pic” ne-a tarat pe toti intr-un club, sau discoteca, orice ar fi asta.
              -Ian, nu ma simt prea bine, ma duc putin pana la baie, si mai bine roagate pentru sanatatea lui Paul sa nu am auzul afectat, sau mai rau!am urlat eu in urechea lui, fiindca numai asa ma putea auzi.
              -E totul ok? Ce te doare? Vrei sa plecam?! a intrebat el incepand sa se panicheze.
              -Nu te agita, doar am nevoie de putina liniste, aici nici gandurile nu mi le aud!
              A dat din cap si eu am pornit spre baie, care spre norocul meu era linistita.Carevasazica s-au ganditca cineva are nevoie de liniste si au izolat-o fonic, huh?
              M-am sprijinit de blatul de la chiuveta si am inceput sa imi masez usor tamplele, in speranta ca durerea va disparea. Mi-am refacut machiajul(Torrey ar fi fost interogata de Ang cunoscuta ca spiridusul malefic si hiperactiv, si ar fi obligat-o  sa ii spuna absolut tot, mai ales de imbracamintea mea, si make-up-ul) si apoi am iesit din baie, gata sa infrunt muzica ucigasa. Cand am iesit, nici nu am apucat sa fac 4 pasi, ca deja aveam locul in care stateam noi in raza vizuala. Ian statea perfect relaxat, in timp ce o fata era in poala lui si il saruta pasional, iar el nu facea nici o miscare in incercarea de a o indeparta.

              Ochii mi-au fost invaluiti in ceata, iar pe obraji simteam cum curgeau lacrimi. M-am uitat in jur si i-am vazut pe Tor si Paul cum se uitau socati de la mine la Ian. In momentul acela toata lumea mea a fost distrusa, iar globul de cristal in care se afla sfaramat in mii de bucatele, iar acele bucatelel in alte bucati si mai mici, pana cand nu a mai ramas nimic.
               Nu am mai suportat sa fiu martora la modul in care iluzia mea, cum ca Ian chiar ma iubea, era distrusa. In ciuda durerii care ma macina pe interior si a prapastiei care ramasese in locul inimii mele, am incercat sa fiu puternica si sa nu ma prabusesc pe jos. In schimb, am iesit in fuga din club, si am intrat intr-un taxi cat de repede am putut, sperand ca Paul sau Tor sa nu-si fi revenit inca si sa nu fi venit dupa mine. Am dat adresa hotelului la care eram cazati si am mentionat si cat de repede se poate, in timp ce eu formam numarul de la informatii, ca sa aflu cand zbura urmatorul avion spre Romania.
               Am fugit spre camera me si a Lui si mi-am luat bagajele, multumind domnului ca inca nu despachetasem, am verificat sa vad daca am actele si banii si am iesit pe usa in cea mai mare viteza, cum am intrat, de altfel, apoi odata iesita din hotel am urcat in taxiul care ma astepta.
                Cand am ajuns la aeroport deja abia mai eram in stare sa merg, dar aveam totusi noroc ca lacrimile aproape mi se uscasera. Am luat biletul si apoi m-am urcat in avion. Odata ajunsa in scaunul comfortabil de la clasa 1 nu m-am mai putut abtine si am inceput sa plang, simtind cum durerea din pieptul meu, cum prapastia creata de el se mareste, ramanand doar intuneric si durere.

 Angela pov
             
               Viata nici ca se putea sa fie mai perfecta! Vacanta ne-a adus cele mai bune cadouri, si toata lumea stie ca eu iubesc cadourile.
                Tay impreuna cu Rob incercau sa il bata pe Kelan la fotbal, in timp ce noi, fetele stateam si discutam despre shopping. Kity era plecata cu Ian si Paul si Torrey la o sedinta foto si sincer speram sa sedistreze la fel de bine ca noi!
                 Telefonul a sunat, si la fel si cel a lui Tay, iar ecranul spunea ca e Tor.
                 -Hey, Torrey!am spus eu vesela.
                 -Ang?a intrebat ea speriata. Ang, te-a sunat Kity?! Ai vesti de la ea?
                 -Nu, dar e cu voi, nu? Ce s-a intamplat?
                 Tor ma ingrijora, iar fata lui Tay deja se transformase de la groaza la furie pura. Iar asta nu e bine. El o iubea pe Kiti ca pe o sora, la fel si eu.
                 -Ang...Kity l-a vazut pe Ian sarutand o alta fata si a fugit din club, iar apoi cand am figit dupa ea la hotel nu era acolo si bagajele au disparut, si nu era nici o cursa spre insula unde sunteti voi in seara asta.... a disparut Ang...-vocea ei sa spart la ultimul cuvant si a inceput sa suspine- nu stim ce sa facem!
                  Eu nici macar nu puteam sa reactionez...cea mai buna prietena a mea, a fugit din cauza viermelui aluia, a facuto sa sufere.
                  -Il omor!am marait eu, dipa care m-a lovit ca un val rece.... Kity fugise, si nici nu ma sunase, si nu a dat nici un semn nimanui...
                  Am inceput sa plang, si am sarit in bratele lui Tay, care varia de la furie la ingrijorare si la soc. El ma imbratisat si apoi tot ce am intalnit a fost intunericul.
                                                                                                                                                                    
          N/A: Imi pare rau ca nu am  mai postat, dar pur si simplu nu am avut timp, si da, lucrurile o iau din nou la vale. Sorry ca acest capitol nu e mai lung, dar...eh, ce sa-i faci!:D Va astept comentariile, si sa stiti ca pun botic daca nu lasati;)

Another song that I like....

Am vazut ca in ultima vreme nimeni nu a mai lasat comentarii, si am cam fost dezamagita, si se pare ca accesarile au scazuuut drastic. Eh, asta e viata cu blogurile, nu?
Imi pare sincer rau ca nu am mai postat nici un capitol, dar pur si simplu am fost foarte ocupata. acesta e o melodie peste care am dat din greseala. Sper sa va placa!
                                                                                 xoxo, Alexandra