-Angelaaa! Angela pierdem avionul daca nu vii odata!
-Imediat! Mai am de facut niste bagaje si de inchis geanta si putem pleca. Am mers sa o ajut, si cand am intrat in camera am observat inca un bagaj, iar pe Angela chinuindu-se sa inchida o geanta plina pana la refuz cu parfumuri, bijuterii si produsele de make-up.
-Angie parca ti-am spus ca ne ajung doar 2 valize! Si ce-i faci saracei genti? Nu o vei putea inchide nici intr-o mie de ani de ani la cate parfumuri ai pus in ea. M-am incruntat la ea, iar dansa a facut o fata de catelus ce m-a facut sa ma simt foarte vinovata.
-Hai Kity…o sa stam acolo 2 luni…te roog nu ma lasa fara parfumuri! In plus, ti-am luat si tie cateva chestii fara care nu o sa poti sa supravietuiesti, si pe care, apropo, tu le-ai uitat. Asa ca te rooog sa ma ajuti.
-Of…bine dar sa stii ca taxiul ne asteapta asa ca hai sa ne grabim.
-Ok! Si-a recapatat repede fata ei de spiridus vesel.
Dupa ce m-am cetrat cu Angie in legatura cu numarul prea mare de genti pe care le-a luat cu ea am reusit sa plecam in sfarsit spre aeroport, unde am lasat-o pe ea sa ia biletele pe care le-am rezervat, in timp ce eu faceam provizii de reviste.
M-am gandit ca 15 reviste sunt suficiente si ii vor ajunge prietenei mele revistoholice pentru cel putin o saptamana. Si probabil, daca era neaparata nevoie, ar fi fost in stare sa citeasca reviste si in alta limba. Gandul asta ma amuza teribil si cand m-am intalnit cu Angela inca mai zambeam.
-Uite revistele tale. Acum putem pleca te rog spre sala in care asteptam avionul?
-Da , sigur!
………………………………………………………………………………………………………
Hmmm…oare piscina e atat de mare pe cat arata pe net? Pai… cerd ca o sa aflu cat de curand. Yupyy sunt asa de incantata! Abia astept…dar cred ca ar trebui sa fiu putin mai cu picioarele pe pamant fiindca Ang nu poate fi seroiasa si cu capul pe umeri nici o secunda si cred…
-Aaaa! Nu se poate !
-Huh? Ce s-a intamplat Angela? Am intebat-o eu speriata.
-Maine
-Angela calmeaza-te! Nu pricep ce tot ai tu cu serialul asta!
S-a uitat la mine ca si cum as fi avut 2 capete, dupa care a inceput sa tipe la mine.
-Poftim?! Cum sa nu iti placa TVD? Te-ai imbolnavit? S-a uitat la mine ingrijorata si si-a pus mana pe fruntea mea, lucru care m-a amuzat, dar stiam ca trebuia sa imi pastrez fata incruntata.
-Ang nu am nimic! Linisteste-te odata!
-Bine!s-a bosumflat ea si imediat ce i-am vazut fata m-am simtit foarte vinovata si stiam ca trebuia sa imi cer scuze de la ea.
-Ang…imi pare rau ca am reactionat asa…sunt doar foarte agitata, stii cu plecarea si vacanta si toate astea.
I-am zambit iar ea s-a inseninat deodata si m-a imbratisat.
-Stiu cum te simti si eu sunt agitata dar sunt suta la suta sigura ca ne vom distra de minune noi doua!
-Abia astept!
Am inceput amandoua sa radem si in momentul ala s-a anuntat zborul nostru, asa ca am luat bagajele si ne-am indreptat spre poarta de imbarcare.
Imediat ce avionul a decolat, Ang a si inceput sa se foiasca si sa se planga ca se plictiseste.
-Angela, te rog sa stai linstita!
-Pentru tine e usor sa spui asta…tu ai o carte la tine si poti sa citesti! A spus ea, dar s-a mai calmat.
-Ti-as da si tie o carte, dar amandoua stim ca nu iti place sa citesti si in plus toate celelalte carti pe care le-am luat cu mine sunt in bagaj, iar bagajul in cala. Am zis eu si mi-am dat ochii peste cap.
-Mda…dar totusi intentia conteaza!a zis ea si a inceput sa chicoteasca.
-Pai atunci sa stii ca am intentia sa iti dau o carte, chiar daca nu pot .
Am inceput sa radem si sa mai vorbim intre noi “ca fetele” pe tot parcursul zborului si de fiecare data cand ne mai arunca cate un pasager o privire de genul “mai taceti si voi” pe noi doar ne apuca rasul si mai tare, dar totusi am reusit sa vorbim pe tot parcursul zborului si am tinut plictiseala departe de noi.
Dupa ce am ajuns in aeroport am schimbat 2 trenuri si cand am ajuns in sfarsit pe vas am aflat ca, atat eu cat si Angela aveam rau de mare, si chiar si atunci cand pranzurile noastre ne parasisera, ametelea si senzatia oribila de durere se mentinea.
-Hai sa mergem sus pe punte…poate ne mai revenim.a spus Angela, a carei fata avea o nuanta stranie de galben.
-Uh…poate…hai sa incercam. Mai mult rau nu ne poate face, nu?
-Presupun…
Am urcat pe punte si am inspirat adanc si am inchis ochii.
-Stii…cred ca merge!am spus eu entuziasmata.
-Macar acum nu mai ai nuanta aia oribila de galben! A inceput ea sa rada.
-Eu?! Tu te-ai vazut macar? Aratai ca o lumanare. Dar macar acum ne-am revenit, nu?
-Dap!
-Hei uite portul!
Ne-am intors si ne uitam cum ne apropiam de port si amandoua am ramas uimite cand am vazut asfintitul. Modul in care soarele se topea in apa si cum ultimele raze se strecurau printe putini nori aflati pe cer si cum intregul ocean lua foc, in timp ce cerul avea o nuanta uimitoare. Tabloul perfect. Mi-am zis si cand am vazut privirea Angelei am stiut ca si ea era de aceeasi parere cu mine. Soarele a disparut incet, iar umbrele luau incet controlul asupra cerului.
-Uau! E uimitor!
-Stiu e tabloul perfect, nu-i asa?
Am coborat de pe vas si am luat un taxi pana la hotel. Am ajuns la receptie, am luat cheia de la apartament si am urcat sus.
-Angela vrei sa despachetezi tu bagajele tale pana ma duc eu la piscina?
-Nu…dar cred ca e o idee buna. Si daca poti nu te intoarce cel putin 2 ore, ok?
-Aaaa stai sa ghicesc: nu o sa am unde calca, nu?
-Pai…cam asa ceva. Mi-a spus si mi-a zambit dulce, cerandu-si scuze din priviri.
-Nu-i nimic. Doar asteapta pana imi gasesc costumul de baie si sa iau un halat, in regula?
-Sigur.
Adoram sa innot noaptea, cand eram singura si peste tot era liniste, apa confundandu-se cu o gaura neagra, iar putinele raze ce patrundeau printr-un geam fiind cele de la luna, dand bazinului o infatisare uimitoare, ca de basm. Asa arata piscina hotelului, doar ca razele care patrundeau prin putinele ferestre nu erau indeajuns de puternice cat sa lumineze si celelalte obiecte din jur. Totusi, treptat puteam distinge conturul sezlongului sau a altor obiecte, dar foarte slab.
Intunericul era calmant, la fel si patura de diamante lichida din fata mea. M-am indreptat spre scara si usor am coborat in adancul apei, innnotand, simtind ca si cum totul era perfect, ca si cum as fi facut parte din apa.
tu chiar ai talent la scris
RăspundețiȘtergere